Amenajarea traseelor de escaladă sportivă

Alegerea liniilor de echipat

Meniul paginii

Responsabilitatea amenajatorului de trasee

În cățărarea tradițională sau de aventură, capul de coardă își montează singur asigurările acolo unde are nevoie de ele, însă posibilitățile de asigurare de pe anumite porțiuni de traseu pot să nu fie suficient de bune sau pot să lipsească, iar uneori, dacă dificultatea pasajului este prea ridicată, cățărătorii nu prea au posibilitatea să se oprească pentru montarea și asigurarea protecției. Din această cauză, calitatea asigurărilor folosite în acest stil și distanțele dintre ele fac ca înălțimile de cădere potențiale din trasee (și implicit riscurile de accidentare) să ajungă uneori să fie destul de mari, iar expunerea resimțită de capul de coardă și dificultatea construirii unui sistem de asigurare eficient devin componente intrinseci ale dificultății traseului. În aceste condiții, fiecare cățărător care practică stilul tradițional trebuie să își asume întreaga răspundere pentru acțiunile sale.

În escalada sportivă, pericolele obiective sunt inexistente, iar factorul psihologic este practic eliminat în favoarea celor fizic și tehnic: într-un traseu de escaladă echipat corect, cățărătorul trebuie să nu aibă senzația de expunere, iar asigurarea trebuie să nu constituie o dificultate în sine. Aceste caracteristici îi permit sportivului să se concentreze exclusiv asupra rezolvării problemelor pe care le pune cățărarea propriu-zisă, iar analiza consecințelor căderii și trecerea corzii prin punctele de asigurare montate pe traseu devin preocupări secundare ale acestuia. În consecință, amenajatorul unui traseu de escaladă sportivă este responsabil atât pentru siguranța cățărătorilor care parcurg linia respectivă, cât și pentru confortul lor mental.

Nu te angaja în echiparea de trasee de escaladă decât dacă...


Echiparea unui traseu de escaladă este un proces creativ, în care intervin imaginația, inteligența, experiența și bunul simț al echipatorului. Totuși, chiar dacă această activitate nu este reglementată, actul de creație nu este complet liber, pentru că responsabilitatea pe care amenajatorul traseului o are față de cățărători îl obligă pe acesta să respecte câteva condiții esențiale (care sunt enumerate mai jos) referitoare la materialele folosite și la siguranța și confortul în cățărare al celor care vor parcurge linia respectivă.

La acestea se adaugă necesitatea respectării frontierelor dintre teritoriile diferitelor stiluri de cățărare. De exemplu, liniile care pot fi parcurse folosind asigurări cu protecții mobile sau problemele de highball bouldering (cu înălțime mare) care ar putea fi urcate folosind crash pads (saltele de bouldering) la bază nu vor fi echipate pentru escaladă.

Amintește-ți că amenajarea de trasee de escaladă se face din pasiune, cu dăruire și cu asumarea responsabilității față de cei care se vor cățăra acolo, nu pentru a-ți satisface ambițiile sau orgoliul! Dacă scopul tău este să consumi cât mai multă stâncă pentru a rămâne în memoria colectivă ca "echipator de trasee", dar nu te interesează câtuși de puțin siguranța cățărătorilor, calitatea traseelor amenajate și respectarea normelor etice, probabil că ai greșit domeniul în care vrei să te afirmi...

Condiții pentru echiparea corectă a unui traseu de escaladă sportivă


TOP

Alegerea zonei de cățărare

Traseele pe care vrei să le amenajezi se pot afla fie pe o faleză pe care există deja alte trasee, fie într-o zonă complet nouă, iar cele două situații necesită abordări diferite.

Zonă de cățărare existentă

În cazul în care pe faleză mai există și alte trasee, trebuie să te asiguri că traseul pe care vrei să-l echipezi are punctele de asigurare dispuse pe o linie distinctă, care nu creează confuzii, păstrează o distanță rezonabilă față de traseele existente și nu le intersectează.

Înainte de a interveni pe o faleză pe care există deja alte trasee, trebuie să contactezi comunitatea locală de cățărători sau autorii traseelor existente pentru a obține atât informațiile referitoare la acestea, cât și acordul lor (cățărătorii respectivi ar putea avea proiecte în derulare în zonă!).

În falezele aflate pe teritoriul parcurilor naționale trebuie obținut acordul administrației parcului, chiar dacă în zonă există și alte trasee de escaladă (este posibil ca acestea să fi fost echipate înainte de înființarea parcului sau cu aprobarea administrației).

Înainte de amenajare, trebuie să te asiguri că traseul nu a fost lăsat neechipat în mod intenționat pentru că poate fi asigurat cu protecții mobile sau pentru că pe linia respectivă există plante protejate, cuiburi de păsări etc. Astfel de linii nu se vor echipa pentru escalada sportivă!

Faleză nouă, cu potențial pentru trasee de escaladă

Dacă ai descoperit o faleză nouă, în prima fază trebuie să evaluezi importanța zonei. Este inutil să te angajezi în amenajarea unei faleze dacă aceasta nu va fi vizitată din cauza unui număr prea mic de trasee, a înălțimii prea mici, a calității slabe a stâncii, a accesului prea lung sau prea dificil sau chiar din cauza lipsei de confort în zona de la baza stâncii (pantă mare, bolovani, vegetație, etc.). Dacă traseele nu vor fi urcate frecvent, ele se vor degrada în timp (prize murdare, licheni, vegetație, rocă friabilă, etc.), ceea ce va scădea și mai mult interesul pentru zona respectivă.

Pe de altă parte, trebuie să iei în considerare ce se va întâmpla dacă zona va deveni populară: urmele pe care le va lăsa circulația pe potecile de acces la faleză, în zona de la baza stâncii sau la topurile traseelor și degradarea care se va produce în posibilele locuri de parcare sau de campare și efectele asupra eventualelor plante rare sau asupra păsărilor care au cuiburi pe stânci.

Dacă vei ajunge la concluzia că noua faleză oferă linii de calitate, care vor reprezenta o atracție reală pentru cățărători, iar efectele asupra mediului pe care le-ar putea avea echiparea traseelor sunt acceptabile, înainte de a începe acțiunea de amenajare trebuie să obții acordul eventualilor proprietari sau custozi (de exemplu, proprietarul terenului, administrația parcului național în care se află faleza sau proprietarul terenului pe care l-ar putea traversa traseul de acces la noua zonă de cățărare). Multe asemenea probleme de acces se pot rezolva prin discuții cu proprietarii sau cu autoritățile care se ocupă de administrarea zonei (eventual pe baza unui proiect de amenajare bine fundamentat).

Organizația non-guvernamentală americană "Access Fund", care militează pentru accesul liber la zonele de cățărare și pentru conservarea acestora, a redactat un ghid foarte bun pentru întocmirea unui plan de management al cățărării pentru limitarea impactului asupra mediului și pentru rezolvarea problemelor de acces:

Climbing Management Plan (en, PDF - 3,4 MB)

Documentul conține multe informații utile despre metodele de conservare a zonelor de escaladă care pot fi aplicate și în Romania și poate fi folosit ca un ghid pentru întocmirea documentației necesare în relația cu autoritățile (de exemplu, Agențiile de Protecția Mediului, Parcurile Naționale etc.) pentru accesul la zonele de cățărare aflate în arii protejate.


TOP

Organizarea falezei

În prima fază, trebuie analizat întregul potențial al falezei, identificând (pe cât posibil...) toate liniile logice de cățărare și luând în considerare limitarea efectelor acestora asupra mediului și evitarea interferențelor dintre ele. Totuși, uneori, vegetația, pământul și bolovanii instabili sau zonele friabile de pe stâncă împiedică reperarea liniilor traseelor, ceea ce poate face necesară o curățare grosieră prealabilă a falezei. În acest scop, dacă intuiția îți spune că merită osteneala, trebuie să amenajezi o cale de acces la zona superioară a stâncii, să montezi corzi fixe pentru accesul la zonele de lucru și "să scoți la lumină" posibilele trasee.

Liniile traseelor

Amenajarea traseelor este înainte de toate un proces creativ! Pentru a defini liniile pe care urmează să montezi ancore, trebuie să-ți folosești din plin inteligența, bunul simț, experiența, intuiția și imaginația, astfel încât traseele respective să fie cât mai frumoase și mai interesante din punct de vedere tehnic.

Ferește-te de tentația de a face trasee "la număr". Echipează un traseu pentru că linia lui te atrage și te incită, nu doar pentru că pe linia respectivă este (totuși...) posibilă cățărarea!

Înainte de a începe să amenajezi un traseu, gândește-te bine la motivele și la urmările acțiunii tale!

Dacă unele răspunsuri la aceste întrebări sunt negative, mai bine renunță la echipare! Nu toată stânca pe care te poți cățăra merită să fie amenajată pentru escaladă.

Pe liniile pe care te hotărăști să le echipezi, probabil că va fi necesar să faci o curățare mai amănunțită a posibilelor prize de tot ce ar putea să le ascundă (pământ, vegetație, licheni, etc.), apoi trebuie să încerci urcarea traseelor cu asigurare de sus, pentru a afla dacă ascensiunea pe linia respectivă este într-adevăr posibilă, pentru a identifica prizele disponibile și diferitele variante ale liniilor alese și pentru estimarea pozițiilor asigurărilor necesare, în scopul corelării cu traseele învecinate.

bolted crack

Uneori, dificultatea traseului poate depăși nivelul tău actual în cățărare. În acest caz, înainte de a echipa o variantă care trece în zig-zag printre dificultățile care te depășesc, este indicat să ceri sfatul unui cățărător de nivel mai înalt, care ar putea găsi soluții acolo unde pentru tine cățărarea pare imposibilă.

Rezultatul ar putea fi un traseu frumos, care va ridica valoarea zonei și care ar putea deveni următorul tău proiect în drumul spre nivelul maxim. De asemenea, ai putea renunța pentru moment la echiparea liniei respective (poate că încă nu a venit timpul ei...).

În faza de identificare a traseelor, vei determina și liniile care pot fi asigurate cu protecții mobile, care de regulă se desfășoară de-a lungul unor sisteme de fisuri care permit montarea acestor protecții. Aceste linii trebuie să fie lăsate în starea lor naturală, spre folosul cățărătorilor care preferă această disciplină.

Dacă priceperea ta în evaluarea posibilităților de asigurare "curate" este limitată, discută acest aspect cu un cățărător care are experiență în cățărarea tradițională, care s-ar putea să descopere un șir de asigurări foarte bune acolo unde tu vezi doar stâncă goală.

 

warningAtunci când stabilești ce trasee vei amenaja pe noua faleză, trebuie să fii conștient că unele linii se pretează mai bine unui stil de cățărare decât altuia, iar alegerea de a monta sau nu ancore permanente trebuie să fie făcută pentru fiecare traseu în parte, nu "la grămadă" pentru întreaga zonă.

Prin urmare, nu poți să consideri că o anumită faleză este exclusiv "de sport" sau "de trad". Traseele adecvate celor două stiluri pot să coexiste pe același perete!

Ca exemplu, pe faleza de la sectorul II de la Shirokovo (Bulgaria), alături de cele 13 trasee de sport pe care le-am echipat cu ancore chimice sunt și 12 trasee "de trad" cărora le-am montat doar topuri pentru coborâre și care au fost deja urcate cu asigurări cu protecții mobile. Aceeași abordare am avut-o și pe falezele Milkovata I și Sredna Kula (ambele în Bulgaria) sau în Cheile Folea din județul Vâlcea.


Shirokovo
Două trasee de escaladă (cele desenate cu roșu) care se desfașoară pe fețe compacte,
alături de două trasee de cățărare tradițională (cu galben) care urcă de-a lungul unor fisuri evidente.
Traseele se află în zona centrală a sectorului II de la Shirokovo, Bulgaria.